Ziua se scufundă curajos în negru,
Liniştea devine o mare de catifea neagră
în calmul necunoaşterii.
Nisipul atât de uscat se va scurge,
Iar ei vor spune ,,Poetul acesta minte”.
Vor striga ,,Noaptea nu e aşa”.
Dar când soarele va păta catifeaua,
Iar razele vor tulbura oceanul de linişte,
Ei vor şopti: ,,Nu a fost noapte, ci întuneric”.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu